Proaspăt culese, la rândul lor, de pe coastele occidentale ale Africii, bananele oltenești au fost transportate într-un ritm suficient de alert în România. După zile întregi de așteptare românească pe aeroportul Băneasa, bananele au căpătat îndemnizația legală pentru a fi vândute în Oltenia.
Transportul șovăielnic de care au beneficiat bananele le-a dat ocazia să facă un schimb mai amplu de temperatură cu mediul înconjurător, termenul de garanție putând să scadă foarte ușor cu ceva zile. După ce au ajuns (până la urmă) la magazinul destinație, au fost deschise în ritm alert și expuse publicului pentru a fi cumpărate la suprapreț în vremea sărbătorilor. În final, unele banane n-au mai suportat această stare, și s-au expus aerului condiționat din hiper-market
Rezultatul îl vedeți mai sus. Pentru o informare mai în amănunt, vă anunț că am găsit banane stricate numai pe interior, deci cu un aspect comestibil. De câte ori ați avut și voi plăcerea să constatați un asemenea peisaj în hiper-market-ul orașului ?
Să vorbim puțin despre cum ajungem să semănăm din ce în ce mai mult cu Americanii contemporani, fiindcă tindem prea mult să le ajungem la nas iar de când am intrat în U.E., parcă ne-am mutat cu un ocean mai la vest (sau cel puțin așa vrem să ni se pară).
În primul rând vreau să amintesc despre acel Popcorn cu unt care a apărut relativ recent și de care tot românul începe să se îndrăgostească. Mi s-a părut periculos dacă te înveți cu el și mai ales dacă-ți place să te uiți la filme, eu începusem să consum și 2 pe zi în zilele bune în care pierdeam câte ore bune pe noapte ca să privesc un horror înainte de somn. O să mai auzim destul de mult de Popcorn-ul cu unt, asta dacă nu șterge criza lui 2010 orice urmă de floricele de porumb făcute la microunde.
De când am ajuns in the 21st century, parcă toți am început să facem burți. Eu am dat jos, mai prin 2006, vreo 15 kg dar restul lumii e într-o continuă îngrășare. MC-urile nu au ajuns încă în Severin și nici Bila nu avem, dar pizzeriile s-au înmulțit iar eu, de exemplu, am ajuns să comand măcar o pizza pe săptămână, că na dacă m-am obijnuit cu gustul, nu pot fără să rămân cu o dependență., iar reclama de la Ketchup Tomy care merge de minune pe pizza îmi dă târcoale.
Ca să explic de ce țin să spun că “mă declar” american (puțin mai mult ca alții), o să vă zic că m-am alăturat acelora care când au un drum mai lung de mers, preferă adesea să folosească bicicleta în loc de taxi. Poate sunt mai de grabă verde, nu neaprat american, dar o mare parte din copiii lumii noi au bicicletă pe care o folosesc zilnic, îndeosebi la școală.
Cu bune, dar cu foarte multe rele, America a venit peste noi să ne invadeze. Eu sunt prima victimă declarată, le aștept pe următoarele în comentarii să se descrie.
În lumea iernii nu cunoaștem criză economică, lipsă de guvern, lipsă de locuri de muncă, în lumea albă și rece toată lumea scoate și ultimul ban economisit la ciorap numai ca să trimită un cadou celor dragi, o urare pusă frumos într-o felicitare aurie sau un SMS, primit și el la rândul lui și dat cu forward.
Un buget de sărbători n-are voie să fie prea fragil, o familie urbana consumă în medie niște sute bune de euro pe brad, cadouri, pe niște haine, poate chiar pe o deplasare în afara casei în zilele de crăciun și de an nou. Un Carefour, un Metro, o Billa sau un Big rămân cu rafturile sărăcite și magazinele care abia mai răsuflă își dau ultimile puteri ca să renunțe la sărbători și să rămână deschise în cele mai frumoase zile ale anotimpului rece.
La mine în oraș, și sunt convins că fenomenul e prezent în toată țara, sărăcia din 2009 se simte și de revelion. Văzând că simpla cerșeală nu mai merge, copiii străzii își pun (probabil pentru prima dată) mintea la contribuție și mai că nu-ți bagă colindele alea pe gât. Eu zic că inițiativa e bună, deși versurile le încurcă dacă-i lași să ajungă pe la o strofă mai înaintată iar vocea o au la fel de plăcută cum a avut-o Mircea Badea când a făcut karaoke cu Gândea ca să-și bată joc de un prostănac săltăreț.
Revenind la buget, revelionul pare a fi cel mai țintit eveniment de toată lumea. Nici nu poți să-ți mai iei gogoși liniștit, fiindcă vânzătorul e prea ocupat să o pună de un revelion la telefon, iar dacă asta s-a întâmplat tocmai pe la începutul lui noiembrie, mi-a fost clar că bătaia pentru toate locurile, de la primul până la cel din urmă, va fi crâncenă.
Vouă cam ce buget v-a trebuit pentru ultima perioadă a anului?
Trăim într-o lume care încearcă să fie conservatoare dar care nu reușește decât să se schimbe încontinuu, fără voința ei, dar cu voința unui grup restrâns și puternic, influent de oameni, un grup care nici el nu-i constant de la stat la stat. Fie că sunt albanezii din serbia sau maghiarii din românia, sau parlamentarii din Moldova, ei sunt de necontrolat și împotriva statului din care fac parte.
Marele meu dubiu este: Va mai exista românia peste 50 de ani?
Schimbările teritoriale au devenit acum teribil de frecvente. Nu numai că secolul 21 a început cu o grămadă de entități dornice de-a respira singure (Tibetul, Somaliland, Ținutul Secuiesc, Kosovo, Transnistria, Karabah-ul de Munte), dar structuri precum NATO, UE sau CSI tind, cu influența statelor prea puternice care le conduc, să se federalizeze.
Sunt prea curios de soarta României în următorii 50 de ani, aș vrea să mă urc într-o rachetă în spațiu, să stau vreo 3 ani și să mă întorc să văd cât de mult s-a schimbat țara. O să găsesc o țară democratică, cu un președinte al poporului, cu drumuri pavate și lipsite de gropi, cu străzi libere de cerșetori și drogați sau o să găsesc în spațiul românesc numai grai de ungur sau de rus care țipă de plăcere că trăiește democratic dar nu are drepturi de exprimare, de judecată dreaptă sau de gândire liberă ?
50 de ani, asta înseamnă 2 generații, înseamnă că atuci copii copiilor noștri vor fi în forță și vor lua cele mai importante decizii, cu ajutorul celor de vârsta a III-a, anume descendenții noștri direcți. Dacă nu va fi așa, atunci înseamnă că nu am trecut de 2012 și că lumea e fie sub un sloi de gheață, fie invadată de extratereștrii, fie într-o fază primitivă în care a fost adusă de rachetele nucleare ale Rusiei și Americii.
Nu e de ajuns că ni se plâng mămicile și tăticii de foame și de criză, ni se plânge acum și Microsoft-ul că nu ne facem cont pe Live, că nu folosim motorul lor de câutare și că o ia în bot prea bine de la Google et Co. în ultimul timp.
Bătrâna companie făcătoare de minuni în domeniul PC-uri încă se mai ține după ce a pierdut atâta teren. Internetul este din ce în ce mai Googleit iar din cauza influenței sale prea mari în viața noastră, Google începe să sfărâme Microsof-ul folosind un divite-et-impera de efect. Internet Explorer poate să vină lejer pe orice versiune de Windows în variantă preinstalată, cât timp lumea largă îl utilizează sub 50% rămâne pericolul să devină un element minoritar, iar timpul nu-i oferă vreun avantaj. Iar ca să fie treaba treabă, marele dublu O anunță că va bombarda piața și cu un sistem de operare ce se anunță să aibă incluse numai aplicații Googleite gen Chrome.
Zvâgnirile de la Microsoft s-au resimțit și în orașul meu și le-am înțeles atunci când profesorii ne-au pus la curent cu “cum stă treaba”. Ce mi se pare mie evident și sigur : Microsoft a ajuns la paranoia și crede că dacă vine prin școli și ne abordează, va reușii să stopeze efectul drogului Google, fiindcă schimbă radical primele noastre contacte cu lumea www-ului. Apoi, ca să se umilească și mai mult, mai pune și niscavai boșorogi de vârsta a III-a să țină un mouse în mâna lor tremurândă și să-și creeze un cont de mail folosind clientul Live.
Nu, Bill. Obijnuiește-te cu ideea că noi oricum am auzit de Gmail,Yahoo Mail și toate cele înainte să fi știut de existența unui Live, iar pensionarii au altele pe cap și nu au timp să arate și nepoților ce-i înveți.Lumea e într-o continuă schimbare și că ce e mult strică. Deja modernul e cu totul altceva iar generația nouă tinde spre Google, Yahoo și serviciile în minoritate dar puternice (Twitter, Facebook, etc). Fost-ai lele cât ai fost, trebuie să ne obijnuim cu ideea că partidul politic Microsoft al internetului este ciumpit crunt de opoziția necruțătoare.
Nu te simți mai bine ca User să folosești și altceva decât un timpar standard gen Vista-IE7-LIVE ? Nu e mai bine să iei câte puțin din fiecare și să-ți formezi optimul tău ? Nu e cazul să priceapă și alții asta ?
Pentru ca 7 romani din 10 vor sa scape de Basescu si eu sunt al optulea si tu ai putea sa fi al noualea iti spun ca La Brasov Votam Mircea Geoana!
Totul a început de la un mesaj de spam care denotă seriozitatea candidatului precum și a simpatizanților acestuia. A fost de ajuns un click pentru a trimite comentariul la coșul de gunoi. Comment-ul a fost urmat și de un link care m-a influențat cel mai mult în a redacta articolul pe care îl citești acum.
Nu pot să nu ofer link către ce anomalie am găsit, fiindcă vreau ca tot omul zdravăn să vadă cum poate duce o simplă activitate către o adevărată prosteală în public (blogul este alstimatului domn Alex Goga). Acest copil distrus și-a făcut blog cu numele propriu numai pentru a-l preamări pe Mircea Geoană, idolul său, singurul lui scop ca ființă în univers. De la header-ul roșu până în partea de jos a paginii veți găsi numai materiale scrise din suflet pentru șefu’ mare. Pe lângă aberații de genul “ai plâns vreodată de fericire ?” mai găsiți și argumente serioase pentru a-l vota pe liderul comunist, dintre care 100% sunt de forma ‘jos băsescu’ (n-am respect pentru el ca să scriu cu literă mare).
Eu am spus că-l voi susține pe Crin Antonescu de-alungul întregii campanii electorale și voi mai aminti de el și după ce iese președinte. Diferența este că eu am limite. Nu mă apuc să colorez blogul în galben, să inventez fraze plictisitoare sau să forțez promovarea prin mijloace neortodoxe (folosind spam-ul, ca boul de odinioară). O diferența destul de mare, una ca de la cer la pământ și care separă seriosul de ridicol. Niciun om normal la cap și cu un minim de educație nu ar vedea acea mizerie internautică drept un mod de promovare a lui Geoană. Eu îl susțin pe Crin nu că-mi place fața lui, că am ceva de câștigat (nu sunt înscris la partid ca idolul de mai devreme, să știți), ci fiindcă este singurul candidat care are o avere modestă și umană pentru un parlamentar, care propune un independent la a doua funcție în stat, care nu ocolește răspunsurile la întrebări și fiindcă până acum nu am avut niciun președinte de la PNL (vă reamintesc, principiul de bază al democrației este schimbarea, iar președinți și guvărni PSD-iste am tot avut).
Votați-l pe Geoană, fiindcă 8 ani de zile președinții PSD cu guvernele lor cu tot nu au mărit salariile cu un leu. Votați-l pe Geoană, fiindcă va veni la un șpriț cu voi pe la sărbători. Votați-l pe Geoană, fiindcă este pe mână cu Iliescu și fiindcă dă 20.000 € românilor care se întorc acasă.
Votați-l pe Geoană, fiindcă acest împătimit al său a pus și un filmuleț pe Youtube (click aici) ca să ne implore să o facem (scuzați-i fața de manelar, corpolența nesimțită și vocea pițigăiată, așa arată în general votanții lui Mircea Geoană). După ce vă delectați cu materialele care vi le-am pus la dispoziție, folosiți adresa de mail pe care o vedeți în header pe blog și exprimați-vă (că doar de-aia ne-a pus domnișorul datele de contact așa la vedere).
Sunt victimă al unui sindrom care se pare că nu are leac sau cură. Sunt victima toanelor de fiecare zi pe care le schimb mai repede decât se schimbă vremea.Ce mă îngrijorează este că nu e ceva nou, ba din contră, îmi dau seama că sindromul m-a apucat de mult dar ceva l-a mascat în așa fel să nu observ și să cred că viața decurge normal, deși se schimbă vizibil.
Ieși din casă în 10 minute, du-te la un suc, cumpără repede un Cola și comandă o pizza, ascultă de 100 de ori aceeași melodie să-i înveți și notele muzicale pe din-afară, ia bicicleta și umblă singur de nebun prin oraș, apucă-te să înveți la chitară. Doar câteva dintre multele toane și mofturi care mi-au umplut și încă îmi mai umplu capul.
Poate cea mai periculoasă boală, boala mofturoasă AH1N2. Statul ar trebui să ia măsuri și să închidă vreo 90% din școli să prevină răspândirea sa la alte 10 procente din tineretul capitalist trecut de 12 ani. Dacă vreți s-o vindecați, n-aveți decât să faceți injecții cu somnifere sau să pregătiți lista de mofturi pentru a o duce la un bun sfărșit, cât mai repede și cât mai eficient, după cum noi toți dorim să ne iasă lucrurile.
Iar ca să mă ajutați să mă lecui de boală prin a doua metodă, fiți buni și spuneți-mi cum se manifestă și la voi (în particular) boala mofturoasă, ciuma secolului 21.
Cu ceva timp în urmă am auzit fraza asta și de atunci am tot refletat la ea în momentele libere. Nu știu sigur, dar după cum aud de la alții și după cum am văzut din propria experiență, în zona Olteniei sunt cei mai mari discriminatori până la naționaliști și xenofobi.
Îmi cer scuze cititorilor de la răsărit de Carpații Orientali până la apus de Nistru, poate se simt indignați de titlu, dar eu nu scriu acest articol pentru a-l preamări, ba din contră.
Personal, pot zice că n-aș putea scoate o asemenea replică de incult și bădăran din gură. Numai gândindu-te puțin, îți poți da seama cât de mult contribuie Moldova la cultura României : cel mai înalt vârf din România, Moldoveanu, cea mai măreață figură istorică din România, Ștefan cel Mare, omul de bază al statului român, Alexandru Ioan Cuza, etc. La olimpiadele naționale după un bucureștean care ocupa primul loc, urma întotdeauna un moldovean, iar la gimnaziu moldovenii nici nu discutau.
Și până la urmă, cine seamănă în mințile plebei ura asta tâmpă dintre ei și ei înșiși? Când te gândești la românii din Moldova (fiindcă nu există moldoveni de jure), în mare parte graiul cu acea intonația sinusoidală iar de dincolo de Prut, rusismele. De sărăcie nu vorbesc prea mult fiindcă nicio zonă a țării nu se află în lux iar dacă compari un oraș ca Iașiul cu orice oraș mare din Oltenia, fi convins că mai mare sărăcie găsești în țara Oltului.
Om fi noi tineri, dar nu oricine trăiește în prezent ca să vadă că ne îndreptăm către o Europă unită care vrea să ajungă cu anti-discriminarea măcar la nivelul american. Oameni ca aceștia ar trebui duși cu autocarele și lăsați într-o mlaștină din India sau într-un lac glaciar din Siberia (o deportare comunistă pe măsura principiilor lor) cât mai departe de Europa secolului 21.
Bun, bun, ok, ok..Ce poate fi mai caracteristic prostiei românești dacă nu o firmă de toată jena cu un nume copiat după o altă companie străină de zeci de ori mai celebră decât ea și cu un site pe care n-au habar să-l prezinte.
Prima dată când am luat contactul cu firma Top Shop a fost acum un an sau doi când am comandat aparatul de ras Cleen Cut.Pe lângă faptul că acel aparat nu taie absolut deloc oricât de mult l-ai împinge împotriva propriei fețe și oricâte găuri ți-ai da în ea numai cu plasticul ăla vibrator, a mai și durat circa 4 luni până să ajungă de la București la Mehedinți, parcă ar fi venit singur, nu cu un tren sau cu vreo mașină.
Și ca să-și pună eticheta de proști mai cu stil, topșopiștii fac reclamă la site-ul mamă cu “top minus șop punct ro”.E bine zis, fiindcă e top dar când e vorba de shop e un mare minus de vrei produsul în termen de două săptămâni după cum te mint la telefon.
Așa se face că la a doua tentativă de-a-mi arunca banii pe fereastră i-am sunat înapoi după 3 săptămâni (luați aminte, le-am oferit una bonus) și am anulat comanda prompt și clar.La insistențele ultimatumului agentei de umilință de la compania în cauză, am fost nevoit să închid telefonul în timp ce mă avertiza că oricum pachetul va ajunge în cel mai scurt timp posibil și că e inutil să-l mai refuz de-abia acum.Chiar nu știu dacă încerca în momentul acela de disperare să mă convingă să îi iert pentru servirea proastă sau să-mi bage produsul comandat pe gât, cert e că au dovedit puțină umanitate și i-au anulat livrarea (sau poate urmează să-l primesc și este numai întârzierea lor lungă).
Ce mi se pare într-adevăr grav este că microbul m-a apucat iar și mă tentează să comand ceva din nou.De data asta mi-au picat ochii pe o centură care cică umflă mușchii pe tine și pe un storcător de fructe care să mă scape de obsesia NesTea-ului și a energizantelor.
Cât de mult poate afecta imaginea României în lume un lucru aparent minor cum ar fi camera dintr-un internat al vreunei facultăți mai serioase?Mă gândesc cu fiori și mi-e și rușine să-mi imaginez ce-or zice studenții străini când se întorc acasă în vacanțe și sunt întrebați cum e România? Defapt, este al doilea coșmar al meu care mă umple de rușine că sunt român (primul fiind o eventuală întâlnire al lui Obama cu Băsescu).
Mă gândesc că pe de-o parte, imaginea României în orient n-are cum să fie una proastă.Studenții care vin anual din spațiul ex-sovietic sau din Asia și orientul îndepărtat (china,coreea,etc) au toate motivele să fie încântați de ce găsesc în camera de cămin, dar ce naiba ne facem cu europenii de dincolo de Tisa care vin aici mai mult din nevoi financiare sau din dorința de-a explora diversitatea? Mă tem în special de camerele acelea de la internat fiindcă acolo își vor forma prima și cea mai importantă impresie despre România, despre români și despre viața care-o ducem.
Vă puteți imagina ce o să zică acasă un englez sau un francez care a fost primit într-o cameră lângă alți 7, într-o cameră cu ferestrele spre apus, cu un covor plin de țărână, un pat supraetajat care dă să cadă și o niște pereți de un alb spălăcit și farmaceutic? Vă spun eu ce zic :
