Nu e de ajuns că ni se plâng mămicile și tăticii de foame și de criză, ni se plânge acum și Microsoft-ul că nu ne facem cont pe Live, că nu folosim motorul lor de câutare și că o ia în bot prea bine de la Google et Co. în ultimul timp.
Bătrâna companie făcătoare de minuni în domeniul PC-uri încă se mai ține după ce a pierdut atâta teren. Internetul este din ce în ce mai Googleit iar din cauza influenței sale prea mari în viața noastră, Google începe să sfărâme Microsof-ul folosind un divite-et-impera de efect. Internet Explorer poate să vină lejer pe orice versiune de Windows în variantă preinstalată, cât timp lumea largă îl utilizează sub 50% rămâne pericolul să devină un element minoritar, iar timpul nu-i oferă vreun avantaj. Iar ca să fie treaba treabă, marele dublu O anunță că va bombarda piața și cu un sistem de operare ce se anunță să aibă incluse numai aplicații Googleite gen Chrome.
Zvâgnirile de la Microsoft s-au resimțit și în orașul meu și le-am înțeles atunci când profesorii ne-au pus la curent cu “cum stă treaba”. Ce mi se pare mie evident și sigur : Microsoft a ajuns la paranoia și crede că dacă vine prin școli și ne abordează, va reușii să stopeze efectul drogului Google, fiindcă schimbă radical primele noastre contacte cu lumea www-ului. Apoi, ca să se umilească și mai mult, mai pune și niscavai boșorogi de vârsta a III-a să țină un mouse în mâna lor tremurândă și să-și creeze un cont de mail folosind clientul Live.
Nu, Bill. Obijnuiește-te cu ideea că noi oricum am auzit de Gmail,Yahoo Mail și toate cele înainte să fi știut de existența unui Live, iar pensionarii au altele pe cap și nu au timp să arate și nepoților ce-i înveți.Lumea e într-o continuă schimbare și că ce e mult strică. Deja modernul e cu totul altceva iar generația nouă tinde spre Google, Yahoo și serviciile în minoritate dar puternice (Twitter, Facebook, etc). Fost-ai lele cât ai fost, trebuie să ne obijnuim cu ideea că partidul politic Microsoft al internetului este ciumpit crunt de opoziția necruțătoare.
Nu te simți mai bine ca User să folosești și altceva decât un timpar standard gen Vista-IE7-LIVE ? Nu e mai bine să iei câte puțin din fiecare și să-ți formezi optimul tău ? Nu e cazul să priceapă și alții asta ?
Ști că ai de mers un drum de cel puțin 3 km și că punctul de pornire este aici și acum.Pentru câteva secunde începi să trăiești o viață psihică mai intensă și te confrunți cu decizia clasică de “a fi sau a nu fi ? asta e întrebarea “.Fiecare bit de energie din creier este ghidat în special de acel impuls inițial dat de tine când ai auzit cât e de mers pe jos.De cele mai multe ori, preferi să-ți bagi picioarele..
Și eu.Eu îmi bag picioarele în adidași, papuci sau sandale, îmi iau o șapcă în cap (dacă e prea intents soarele și dacă găsesc una prin împrejurimi) și pornesc înainte până la destinație, apoi în același ritm înapoi.Și ar trebui să mă laud bine de tot cu asta.Ar trebui ca de fiecare dată când vreau să mă deplasez pe jos pe o distanță mai mare de 1 sau 1,5 km să merg tropăind militărește și să cânt “Treceți batalioane române Carpații” sau ceva în genul “S-o suit Pișto pe cal,Și se uită în areal..”(cu dedicație specială pentru unguri, în special pentru ungurul meu favorit, se știe el).
Care o fi tragedia vecului dacă faci un drum mai de doamne ajută pe picioare și cu ocazia asta îți mai antrenezi și o serie de mușchi, nu știu.Iar dacă ai sub 30 de ani, de ce te îmbufnezi de fiecare dată când auzi că trebuie să faci un astfel de drum și îți vine să uiți de el de la început? Iar cea mai nesimțită parte, de ce tu te regăsești în peste 70% din oameni?
-Hai să mergem să alergăm și noi.
-Eu aș merge, dar pe unde?
-Păi la pădure.
-Dar cum, luăm taxi?
-Păi dacă te duci să alergi de ce mai iei taxi?
-Păi numai drumul până la pădure și înapoi face cât o serie de alergături.
Poftim atitudine demnă de admirat și foarte ambițioasă, un exemplu clasic din milioanele pe care le întâlnești la români dacă te-ai apuca să-i iei pe fiecare în parte la buchisit.
Concluzia: Ți-a dat Dumnezeu cap, ți-a dat Dumnezeu picioare, păi folosește-le.Sunt destui care au nevoie de donații iar dacă cele două componente ale corpului nu-ți folosesc, dă-le altora.
Nu ştiu de ce,dar cu toate că am răbdare de aur şi nervi de oţel,nu pot să mă înţeleg cu sportul acesta.Taică-meu e un împătimit al pescuitului şi de când eram mic m-a învăţat cum stă treaba şi cu ce se mănâncă iar de fiecare dată când mă duceam pe la ţară,era imposibil să nu-l aud pe văru-meu întrebând de undiţe,bejuici,râme sau mai ştiu eu ce.În Severin foarte puţini pescuiesc fiindcă deşii avem Dunărea la o aruncătură de băţ, nu e chiar floare la ureche.Peştii nu trag în zonele de lângă gară sau oriunde sunt oameni.Ca să pescuieşti cu succes trebuie să găseşti un loc fie mai înspre Şimian,fie mai înspre banatul apropiat,mai aproape de Orşova.Cel mai adesea,totuşi, de pescuit dai în zonele rurale,mai ales în satele dunărene iar ca să prinzi peşte trebuie să stai un timp,nu glumă.
Să revenim la activitatea în sine..Stai într-un loc pustiu,te deconectezi cu totul de cotidian,eşti atent mereu la locul momit iar când vezi că trage,tragi şi tu undiţa ca să-l prinzi pe Boby mic,ce risipă de timp!Câte lucruri folositoare pentru tine şi pentru lume nu poţi face în acest timp îndelungat pe care îl petreci la marginea unei ape meditând?
N-ar fi mai bun un sport clasic care antrenează toţi muşchii şi eventual unul cu un obiect al muncii ca să antreneze şi creierul decât această activitate neantrenantă care te-ţi anchilozează încheieturile şi care te face să ai o gândire înceată şi lentă specifică ardelenilor(sorry H2,vorba e din popor)?
Un conflict continuu îl au oamenii pe tema asta,care până la urmă e o dilemă,dar odată soluţionată rezultatul rămâne pe termen lung(cel puţin până te muţi în altă locuinţă).Unde e mai bine,la casă sau la apartament?
Eu unul când am deschis ochii,i-am deschis într-un apartament cu două camere unde dormeam în pat cu părinţii.Pe lângă acel apartament mai aveam şi o casă prin zona plină de ţinagi a oraşului dar care era prea mică.După ce am stat mai mult de 5 ani în acel apartament,părinţii au hotărât că ar fi cazul să ne mutăm.Eu creşteam şi probabil aş fi avut nevoie de o cameră proprie iar noi cu toţii de o locuinţă mai modernă.De când am auzit ideea am făcut zarvă fiindcă mă acomodasem cu locul,cu copiii,cu magazinele,cu piaţa şi ideea că m-aş putea trezii în cealaltă parte a oraşului pe care nu o cunoşteam aproape deloc mi se părea revoltătoare.Fără voia mea,ai mei au vândut casa şi apartamentul şi ne-am luat un altul,dar cu 4 camere la numai 1km distanţă.Deşii am regăsit şi aici multe din vechile elemente ale apartamentului natal,tot nu era ca acasă .În acel apartament cu 4 camere de pe strada Anghel Saligny am rămas de pe la 5 ani(poate chiar mai devreme) şi în el mă aflu chiar acum scriind mesajul acesta.
Imediat ce am început să deschid ochii şi mai mult,am observat câte dezavantaje pot fi în viaţa urbană la bloc.În primul şi în primul rând e imposibil să nu te deranjeze cât de puţin vecinii.Aceşti ghimpi în spinare fac frecvent câte-o gafă enervantă sau se ceartă între ei ca bovinele,deranjând restul lumii.Nu mă refer stric la vecinii de pe scară,ci la vecinii de bloc.Când am lăsat odată uşa deschisă m-am trezit cu un beţiv în casă care cerea săracul 50 RON ca să mai dea peste cap o sticlă sau două de coniac mai de sărbători.Fireşte că l-am dat afară fără să mă uit la el şi i-am spus că-i dau şi un milion,numai să-mi facă plăcerea de-a se muta.De unii vecini sunt încântat fiindcă mi-au devenit în timp prieteni şi sunt aşa şi în ziua de azi,dar pentru tembelii care urlă noaptea,care pun muzică la maxim la 5 dimineaţă,care opresc coloana de apă caldă să urce din subsol m-aş muta cu drag la o casă.
Şi ce bine ar fi să stau la casă.Privit din satelit,Severinul arată groznic în zona cu blocuri.Este parcă un sat vietnamez jegos şi de un alb îmbâxit cu gri.Zona caselor este roşie ca un trandafir,forma ţiglelor dă un model general splendid ce e înfrumuseţat de cele câteva grădini pline cu flori.
Avantajele traiului urban la casă sunt neţărmurite odată ce vei scăpa de problemele financiare.Poţi dacă vrei să spargi pereţii în formă de M şi nimeni n-o să zică nimic,poţi să porneşti căldura în centrul verii cum ţi se năzare,îţi poţi face o piscină pe care s-o transformi iarna în patinuar,poţi asculta muzică cât de tare vrei în incinta camerei tale şi să şi ţopăi că n-o să se audă nicăieri decât în propriul cămin.Eu aş putea avea o cameră aşa cum mi-am dorit întotdeauna:cu patul îndreptat înspre est,cu o terasă,cu bibliotecă şi pat de o persoană iar unul dintre cele mai bune motive,aş putea avea un câine(doar aţi văzut în postarea anterioară cât de mult iubesc căţeii).
Cu toate astea,mai am numai 3 ani de stat în Severin aşa că ideea casei este de mult fumată.Numai când o să fiu pe banii mei poate mă vor ţine puterile să fac un efort pentru asta.
Life goes on…
Ca să mai dea puţină imagine severinului,deştepţii noştrii s-au gândit să arunce dintr-un colţ în altul al unor străzi mai cunoscute ale oraşului niscavai instalaţii de pom care să fie pornite noaptea ca beţivanii(cartierul meu colcăie de aşa ceva) să creadă că au ajuns la Paris când se trezesc în miezul nopţii în parcul unei şcoli,caftiţi de nu-şi mai simt mâinile şi picioarele.
Când te uiţi de la depărtare îţi vine să admiri intenţia ,dar să nu te apropi prea mult şi să vezi cum sunt înfiripate firele ca să lumineze perfect pancarta electorală PD-Listă,că s-ar putea să-ţi vină toţi dracii cum mi-au venit şi mie acum o oră când îndreptându-mă spre casă pe la 6 şi ceva pm(când deja era întuneric) observam fenomenul.
Disperarea celor de la PD-L nu se face simţită numai prin asta.Dacă stai în Severin şi familia ta a avut vreodată vreo legătură cu politica sau pur şi simplu eşti ales din cartea de telefon,o să te trezeşti sunat de o secretară muribundă care îşi foloseşte ultima suflare să te întrebe dacă te duci la vot şi dacă da,dacă votezi PD-Lul iar de refuzi să vorbeşti(negi,nu taci),o să te trezeşti că-ţi închide telefonu-n nas ca ultimul ţăran în semn de respect.Clasicele pixuri ale partidului le găseşti iarăşi oriunde iar pe lângă ele,mai bagă în plase şi câte-o căciulă ca să-ţi aminteşti cum te fereşte PD-L de frig.
Lipsa lor de speranţă a atins cotele acestea fiindcă s-au trezit cu un Knock Out de primă clasă de la alianţă,care a pocnit badjocoritor din deget când s-a văzut în sondaje cu numai 3 procente în faţa lor iar acum văd că aceştia se străduiesc să ajungă de la 34% la 24%.
Ce-o să iasă sunt curios şi eu.Păcat că n-am drept de vot că aş da un vot bine meritat alianţei.
Anotimpul rece se instalează în Severin şi deja începe să mă prindă.Eu care mă lăudasem acum vreo 4 zile că deşii am transpirat la un bal de zici că am ieşit din piscină,nu m-a prins răceala a trebuit astăzi să iau tratament împotriva gripei,urmând să revin în pas cu lumea de mâine.Cum gripa m-a afectat total,nici pe blog n-am mai scris nimic.Aşa că ne revedem peste o scurtă perioadă de timp.
Până atunci Auf Wiedersehen
Ziua de azi ar putea fi una de sărbătoare pentru blog,fiind un fel de revelare a lui.Astăzi am avut neplăcerea să aflu că colegii mei de clasă au dat de adresa blogului meu,ba chiar l-au mai şi citit integral.
Mi s-a părut destul de dubios că la analizatorul meu de trafic(Google Analytics) au apărut 48 de vizitatori din Severin.Înţelegeam să fie 15-20,că aşa e cam din fiecare oraş,dar deja peste 30 dă de bănuit şi nu mi-a beşit mintea mie că ‘Google Chrome’ combinat cu nuştiu ce tehnologie ‘Yahoo Messenger’ arată la status pe ce site eşti.Din viu-grai n-aveau cum să afle,fiindcă normal ar fi ca de blog să fi ştiut numai 3 persoane în oraşul ăsta care să mă fi cunoscut pe mine iar una din ele nici măcar n-a intrat pe el de când l-am deschis acum o săptămână.
Barem dacă tot au intrat,nu i-a ţinut bunul simţ să lase şi dânşii un amărât de comentariu pe la posturi că deocamdată duc lipsă,fiind încă în debut,dar au aflat despre mine că iau lecţii de dans…
Pentru restul vizitatorilor,staţi liniştiţi fiindcă asta nu-mi încetineşte viteza de scriere,nu mă face să mă autocenzurez şi în nici un caz nu mă determină să-mi şterg blogul.Privind spre partea plină a paharului,constat numai că au crescut numărul de vizitatori şi popularitatea blogului !!!
Ar fi prea scurt articolul dacă aş face o listă cu activităţile de care te poţi bucura dacă trăieşti în Drobeta Turnu-Severin,din Mehedinţi aşa că voi spune de ce nu te poţi bucura.Mă voi referii la activităţi de care aproape toate celelalte reşedinţe de judeţ dispun şi care ar fi de neînlocuit pentru turistul care s-a săturat să se plimbe pe lângă columna lui traian şi podul lui Apolodor din Damasc:
Nu ai cinema:S-a desfiinţat,ca să vezi şi cinematograful de la teatru acum mai mulţi ani,deci dacă doreşti să vizionezi un film,pune mâna şi caută-l pe torrent şi apoi deschide-l cu media player-ul sau cu winamp fiindcă proiectorul cinematografic a ieşit din funcţiune de mult.
Prea puţine activităţi sportive:E pe lângă mine un loc care a rămas numit “la balon”,după un balon care a fost zburat de tornadă acum câţiva ani.Dacă vrei să treci de paznic îţi trebuie bani buni pentru 2 ore amărâte de fotbal sau baschet iar dacă te hotărăşti să-l frecventezi mai des,îţi trebuie fie legitimaţie fie rezervare la Adacale.Dacă vrei să înveţi un sport e şi mai complicat.Lecţii se dau pe la palatul copiilor dar nu aşa de multe şi pe ici pe colo mai găseşti câte un fotbal sau chiar un dans(la care m-am înscris şi eu).
Teatru mort acă vă imaginaţi că veţi vedea o dată pe săptămână,cel puţin,un spectacol de teatru,vă înşelaţi.Teatrul este pus în funcţiune foarte rar(de cel mult 5 ori pe an),excluzând balurile şcoalare iar atunci(surprinzător),locurile sunt pe jumate goale.
Discoteci părăsite:Nimeni nu le prea vizitează,iar atunci când o fac,e o atmosferă de mai bine te scuteşti.
Un conflict continuu îl au oamenii pe tema asta,care până la urmă e o dilemă,dar odată soluţionată rezultatul rămâne pe termen lung(cel puţin până te muţi în altă locuinţă).Unde e mai bine,la casă sau la apartament?
!!!
