MihaiOnline.Com

Ziua de azi ar putea fi una de sărbătoare pentru blog,fiind un fel de revelare a lui.Astăzi am avut neplăcerea să aflu că colegii mei de clasă au dat de adresa blogului meu,ba chiar l-au mai şi citit integral.
Mi s-a părut destul de dubios că la analizatorul meu de trafic(Google Analytics) au apărut 48 de vizitatori din Severin.Înţelegeam să fie 15-20,că aşa e cam din fiecare oraş,dar deja peste 30 dă de bănuit şi nu mi-a beşit mintea mie că ‘Google Chrome’ combinat cu nuştiu ce tehnologie ‘Yahoo Messenger’ arată la status pe ce site eşti.Din viu-grai n-aveau cum să afle,fiindcă normal ar fi ca de blog să fi ştiut numai 3 persoane în oraşul ăsta care să mă fi cunoscut pe mine iar una din ele nici măcar n-a intrat pe el de când l-am deschis acum o săptămână.
Barem dacă tot au intrat,nu i-a ţinut bunul simţ să lase şi dânşii un amărât de comentariu pe la posturi că deocamdată duc lipsă,fiind încă în debut,dar au aflat despre mine că iau lecţii de dans…
Pentru restul vizitatorilor,staţi liniştiţi fiindcă asta nu-mi încetineşte viteza de scriere,nu mă face să mă autocenzurez şi în nici un caz nu mă determină să-mi şterg blogul.Privind spre partea plină a paharului,constat numai că au crescut numărul de vizitatori şi popularitatea blogului !!!

Spune-i lui Twitter

Etichete: blog, scoala, severin
Aparție de Grămada cere vârf

Poate exista,sau putem vreodată să credem că va exista vreodată sfârşitul lumii?
Până în acest moment au circulat sute de zvonuri încât unele persoane,chiar la cel mai mic cutremur s-ar arunca pe geam de frică.În ultima vreme,povestea expirată cu gaura neagră elveţiană a speriat o lume întreagă(cred că şi indigenii din Noua Zeelandă stăteau cu frica-n sâni) mai ales fiindcă se potrivea cu o catrenă interpretabilă de-a lui Nostradamus şi na că încă trăim.Povestea cum că în anul 2000 ar fi fost sfârşitul lumii iar a expriat de când am păşit în secolul 21 şi dacă căutaţi,puteţi găsii zeci şi sute de interpretări,majoritatea bazată pe ultima carte din biblie,Apocalipsa.
Povestea aceasta cu sfârşitul lumii e destul de bizară,din moment ce oricine poate afirma că se poate şi să arate de ce iar altul să-i zică că nu se poate şi să arate şi el de ce şi tot aşa.Ultima carte a bibliei,care din cauza ei mai mult s-a alarmat lumea,este fie ceva transpus de pe vreun original vechi şi pierdut,fie o mare minciună.Nu zic că biblia ar fi ceva fals,dar şi ea a fost scrisă tot de oameni,deci ne puteam aştepta şi la înflorituri pe ici pe colo,iar Apocalipsa(din scurtele pasaje care mi le aduc aminte,citite la orele de religie) pare a fi ceva foarte înflorit.În anii noştrii,nimic nu prea ameninţă planeta pământ înafară de noi oamenii,care abia am deschis ochii,iar problemele prognozate cu privire la meteoriţi,încălzirea globală sau mai ştiu eu ce nu sunt ştiinţific dovedite.
Aşa că,de ce să ne pierdem timpul studiind sfârşitul vieţii,când ne puteam bucura de frumuseţea ei?

Spune-i lui Twitter

Aparție de Prostie curată

În sâmbăta aceasta posomorâtă şi înnorată(cel puţin aşa e pe-aici) este sfântul Mihail şi Gavril care se întâmplă să fie şi un motiv de sărbătoare pentru ‘moi’,care posedă unul din aceste două nume.N-am deschis postul doar ca să-mi zic la mulţi ani singur,ci şi ca să mai înveselec unor bloggeri ziua cu o urare călduroasă:

• La mulţi ani Mihaita - Habar nu am cine o fi tipul ăsta,dar îi ştiu blogul de când era pe ej.am şi s-a mutat pe .info sperând că i se va transfera şi pagerank-ul care-l avea ridicat până la 4 în acel moment.Poate nici el nu-şi mai aminteşte puţinele comentarii pe care le-am lăsat unul la altul sau leapşa aceea nesemnificativă pe care am schimbat-o.
• La mulţi ani Mihai Sturzu - Solistul de la hiq.Este unul din puţinele bloguri ale artiştilor pe care mă mai uit puţin pe furiş o dată sau de două ori pe lună.Ba chiar mai ascult şi in ziua de azi nişte melodii mai vechi de la hiq care mi-au rămas în minte.
• La mulţi ani Florin-Mihai - Se întâmplă cam rar să dai de vreun blogger în Severin,iar în cazul lui,e o raritate adevărată având în vedere că mi-a fost şi coleg o perioadă de 2 ani.

Spune-i lui Twitter

Etichete: blogosfera, internet
Aparție de Grămada cere vârf

Ar fi prea scurt articolul dacă aş face o listă cu activităţile de care te poţi bucura dacă trăieşti în Drobeta Turnu-Severin,din Mehedinţi aşa că voi spune de ce nu te poţi bucura.Mă voi referii la activităţi de care aproape toate celelalte reşedinţe de judeţ dispun şi care ar fi de neînlocuit pentru turistul care s-a săturat să se plimbe pe lângă columna lui traian şi podul lui Apolodor din Damasc:

• Nu ai cinema:S-a desfiinţat,ca să vezi şi cinematograful de la teatru acum mai mulţi ani,deci dacă doreşti să vizionezi un film,pune mâna şi caută-l pe torrent şi apoi deschide-l cu media player-ul sau cu winamp fiindcă proiectorul cinematografic a ieşit din funcţiune de mult.
• Prea puţine activităţi sportive:E pe lângă mine un loc care a rămas numit “la balon”,după un balon care a fost zburat de tornadă acum câţiva ani.Dacă vrei să treci de paznic îţi trebuie bani buni pentru 2 ore amărâte de fotbal sau baschet iar dacă te hotărăşti să-l frecventezi mai des,îţi trebuie fie legitimaţie fie rezervare la Adacale.Dacă vrei să înveţi un sport e şi mai complicat.Lecţii se dau pe la palatul copiilor dar nu aşa de multe şi pe ici pe colo mai găseşti câte un fotbal sau chiar un dans(la care m-am înscris şi eu).
• Teatru mort acă vă imaginaţi că veţi vedea o dată pe săptămână,cel puţin,un spectacol de teatru,vă înşelaţi.Teatrul este pus în funcţiune foarte rar(de cel mult 5 ori pe an),excluzând balurile şcoalare iar atunci(surprinzător),locurile sunt pe jumate goale.
• Discoteci părăsite:Nimeni nu le prea vizitează,iar atunci când o fac,e o atmosferă de mai bine te scuteşti.

Spune-i lui Twitter

Etichete: severin
Aparție de Grămada cere vârf

Fiindcă am avut de aface zilele acestea cu o mică discuţie în contradictoriu despre gusturi în care părerile mi-au fost respinse ţărăneşte de un(sau o) cocălar(ă) (nu am chef să explic acum ce înseamnă,dar presupun că ştiţi),m-am hotărât să generalizez puţin ce-am văzut pe-acolo fiindcă aceste gusturi nu sunt prezente numai la o persoană,ci la toate din acest grup.Aici mă refer în special la compuneri deschise (care nu sunt pentru şcoală) ,la diferite bannere de advertising,chiar şi la site-uri care arată jalnic şi sunt făcute de cocălari:

• Română agramată+Engleză spurcată(asta sună ca poiezia de la geografie:”Ierni blănde şi ploioase,veri calde şi secetoase”):Cam toţi din ziua de azi se cred aşi la engleză,iar dacă un cocălar are de creat ceva de tipul menţionar mai sus,sigur nu va omite să scrie şi ceva în engleză (fiindcă e modern şi şmecher) ca să nu poată înţelege tot românul,dar într-o engleză de-aia de baltă cum învaţă el de la TV ca să nu poată înţelege nici englezul cât de cât.Pe lângă asta,beliţi bine ochii că parcă se vede şi o greşeală de exprimare ce ţine de limba şi literatura română.Este aproape inevitabil.
• Are un simţ al culorilor excelentio:E destul de posibil să întâlniţi roşu închis peste negru sau albastru peste verde deschis sau cine ştie ce alte tipuri de nuanţe bizare dacă cocălarul are de făcut un desen de orice tip.Se mai întâmplă ca mai întâi să pocească fundalul cu o tentă de gri lângă roşu sau mai ştie eu ce…
• Are o punctuaţie de-ţi vine rău:Fiindcă cocălarului îi place foaaarte mult Yahoo Messenger-ul,în orice tip ce creaţie(mai puţin cele de la şcoală),va pune nişte semne moderne de punctuaţie ale prostiei secolului 21,cum ar fi 1001 de semne ale exclamării consecutive,puncte de suspensie de-ţi ies şi pe gură sau semne ale întrebării repetate pe care să le visezi şi noaptea.
• Se inspiră din turmă:Asta nu-i ceva specific numai cocălarilor fiindcă ţine mai mult de rafinament.Se întâlneşte şi la lumea bună dar şi la 100% din cocălari.E mai mult ceva util de ştiut.Dacă cocălarul are de făcut un proiect pe calculator iar vouă vă plac imaginile folosite de el,să nu le căutaţi prin Antananarivo înainte de-a da un search pe google cu numele proiectului său drept cuvinte cheie.Aveţi mari şanse să găsiţi chiar pe prima pagină imaginile folosite de el pentru creaţia minunată.

Referinţă:Definiţia cuvântului cocălar,amănunţită pe blogul lui Grim Cris

Spune-i lui Twitter

Etichete: cocalar
Aparție de Merită văzut

Poate nu vă interesează articolul acesta dacă n-aţi deschis de 5 ani o carte,dar mie mi se pare cel puţin util.Cam atâtea linkuri am putut eu să strâng din experienţa mea internautică,de unde se pot descărca ebooks pe gratis:

• Gutnberg:Am mai vorbit odată de el la e-learning dar aici îl iau dintr-o altă perspecitvă.Micul site de lectură nu numai că oferă cărţile în format electronic legal şi moca,dar le oferă şi sub mai multe extensii,de la .html la .txt iar unele sunt şi transformate în cărţi audio.
• WBB Ebooks:Locul este ilegal şi nu oferă acces vizitatorului simplu.Mai nou am înţeles că s-au restricţionat conturile(pe mine nu mă interesează desigur,fiindcă am cont).Acolo găsiţi toate tipurile de cărţi posibile.De la literatura simplă până la învăţatul chinezei şi foaaaarte multe cărţi de informatică(toate în engleză,cu siguranţă).
• Burgomeister’s Books:Un site prea simplu dar şi plin de informaţie.Nu găsiţi pe el decât literatură dar măcar este grupată alfabetic şi sub cele două mari categorii:Fiction şi Non-Fiction.Ca în celelalte site-uri(spre deosebire de gutenberg),cărţile sunt în numai engleză.

Spune-i lui Twitter

Etichete: carti
Aparție de Merită văzut

Nu ştiu dacă mai este cineva aşa de sărit de pe fix ca mine,încât să-şi viseze viaţa cu ochii deschişi de la vârsta de doar 16 ani.Încă din copilărie,desenele animate au avut o influenţă foarte mare asupra mea fiindcă m-au învăţat să cred tot timpul în mine şi să mă aştept la orice din partea oricui iar cel mai mult,m-au învăţat să fiu optimist(până la urmă,scopul desenelor animate este de-a educa copii).Acuma,ajuns la 16 ani văd că deja se îngroaşă gluma fiindcă încep să ţintesc prea departe.Eu de fiecare dată mi-am dorit ceva ce absolut tot timpul(dacă era posibilă dorinţa),s-a îndeplinit.Un nou calculator mi-am dorit şi deşi au trecut ani buni până să-l iau,l-am luat.O cameră în care să am spaţiu am vrut iar acum o am.Am vrut să mă fac înalt,sunt.Când ajunsesem să nu mai încap pe uşă mi-am propus să slăbesc,am reuşit iar exemplele pot continua.
Mai nou,printre alte dorinţe normale pe care le am,îmi doresc şi ceva ce iese din sfera lucrurilor uşor de îndeplinit şi anume să îmi clădesc un început de carieră de pe-acum,cu cunoştiinţe bogate şi cu un CV de invidiat(fiindcă nicio casă nu cedează dacă are temeliile puternice).Ca să reuşesc asta,mai întâi trebuie să încep să mă iniţiez mai mult în tot ce înseamnă informatică şi ramurile acesteia,lucru care nu este imposibil din moment ce pot s-o înţeleg foarte uşor iar examenele ECDL(la care sunt înscris) îmi vor da diploma de calificat.În al doilea rând,cunoaşterea limbii engleze la nivel intensiv trebuie să o fac iar asta nu e deloc uşor,cum în nicio limbă nu te specializezi stând şi scriind pe blog(dar totuşi asta nu mă opreşte şi nici nu mă va oprii să renunţ la el) sau ascultând melodii ritmice pe youtube,sau luând lecţii de dans.Cunoaşterea limbii engleze trebuie în orice caz înbunătăţită până anul viitor fiindcă îmi trebuie calificativul A la examenul de Cambridge dintr-a 11a pentru a reuşii mai departe în acest plan.Olimpiadele care încep cu anul acesta nu ies din discuţie dar nu pot avea mare pretenţie decât la olimpiada de informatică şi la cea de engleză.
Până acum n-am sărit calul,nu?Că doar oricine de la mate-info bilingv,cu pretenţii,cam asta vrea doar că eu vreau mai mult.Dorinţa mea s-ar îndeplini pe deplin dacă după ce termin liceul mi-aş petrece restul vieţii într-o altă ţară diferită de România şi nu oricare,fiindcă pe lista mea nu se încadrează decât US,UK sau CA,cele mai frumoase ţări anglo-saxone din lume, dar dacă nu va fi cu putinţă,oricând pot face o mică ajustare la listă şi să mă mulţumesc cu premii de consolare.
Bursele s-au dat până acum de către guvernele altor state,familia neplătind pentru facultăţi decât un precent de cca 10% din cheltuieli.Dacă reuşesc să ajung la facultate prin locurile acestea,de aici încolo totul va fi simplu şi nu va trebuii să mă mai chinui ca românii noştrii plecaţi afară ce nu-şi mai pot echivala studiile.În orice caz,nu orice cocălar primeşte burse fiindcă,pentru asta trebuie să dovedeşti că nu te-ai născut doar ca să consumi resursele terei iar americanii niciodată n-au făcut intrarea în graniţa lor uşoară.
Gata,scoală-mă că visez prea mult !!!

Spune-i lui Twitter

Etichete: viitor
Aparție de Grămada cere vârf

Modul în care te descurci în societate şi în toate subramurile ale acesteia(inclusiv examenele,adimiterile,relaţiile,etc) depind cel mai mult de starea psihică care o ai ,de cum priveşti lucrurile şi de cât de puternic poţi fi pe planul psihologic(neinfluenţabil,sigur pe tine,etc).Fiindcă sunt încă în perioada aproape interminabilă a şcolii liceale o să vă prezint 10 moduri în care poate fi văzută şcoala ca să nu vă sculaţi dimineaţa cu silă că trebuie să plecaţi şi să nu aşteptaţi ora de plecare tropăind din picioare de nerăbdare:

1. Un loc prin care a trecut orice om mare,ajuns într-o situaţie de invidiat.Deşii ies foarte puţin îmbogăţit comparativ cu timpul pe care mi-l ocupă,nu-mi poate face niciun rău şi voi fi privit altfel dacă îi acord atenţia ce şi-o cere
2. Un loc în care mă distrez.Sunt o grămadă de copii de treabă,de vârsta mea cu care mă distrez iar de profesori mai mult mă amuz.
3. Un loc în care observ greşelile altora ca să nu le mai fac.În general aceştia sunt profesorii.Ei încearcă să mă înveţe ce-i bine şi ce-i rău când defapt nu se uită la ei ce mici şi nesemnificativi sunt.Îi observ cu atenţie , le văd greşelile şi uneori îi satirizez fără să-şi dea seama.Sunt conştient mai superior.
4. Un loc care nu face decât să-mi arate cum este viaţa.Deşii toţi cred că o să învăţ de acolo,tot singur pot mai mult.Lecţiile tocite de la şcoală sunt 0 pe lângă cât pot citi şi înţelege de unul singur.Informaţiile suplimentare sunt aproape de prisos atâta timp cât nu mi se par interesante.
5. O scurtă iniţiere pentru viitoarea mea carieră.La fel cum orice mare artist îşi face o schemă înainte de-a picta un tablou faimos,aşa folosesc eu şcoala.La fel cum artistul accentuează părţile importante ale desenului aşa mă nişez eu pe ce doresc şi las restul în urmă acordându-i atenţie relativ medie.
6. 6-7 ore pe zi pe care le sacrific pentru mine şi pentru faptul că trăiesc în societatea modernă a secolului 21.
7. Un loc plin de învăţăcei faţă de care am o superioritate conştientă dar cu care mă pot împrietenii şi cu care pot discuta cât doresc despre absolut orice.Mă pot înţelege bine cu ei şi nu-i supăr aproape deloc.
8. Un loc în care noi copii suntem aduşi de către părinţi ca să avem idei despre ce ne înconjoară.Este singurul mediu de unde pot afla cele mai multe lucruri despre viaţă în acest moment.
9. O experienţă unică în viaţă de care nu dispuneau prea mulţi cu ceva timp în urmă.Un loc care nu numai că mă influenţează când intru în el,dar îmi influenţează şi restul vieţii.
10. Toate variantele de mai sus întrunite într-una singură şi foarte adevărată.

Spune-i lui Twitter

Etichete: psihologie, scoala, subliminal
Aparție de Merită văzut

Ca să vezi,că odată cu apariţia formatelor pdf şi lit,au început să apară şi mecanisme special făcute pentru dânsele.Dacă cumva n-aţi avuzit de cele două extensii vă informez că ele aparţin de programele Adobe Reader şi respectiv Microsoft Reader,făcute special pentru cărţile electronice.
Un mic (dar însemnat) procent din populaţie a început să citească mai mult de când au apărut cărţile electronice iar asta a încurajat pe mulţi să creeze dispozitive speciale pentru ele care va facilita citirea mai uşoară şi mai rapidă.Este vorba despre aparate care utilizează ecran cu cerneală electronică ce nu dăunează ochilor,fiindcă oricât de mult ai încerca,este foarte obositor să citeşti cap-coadă o carte electronică pe suportul magnetic al calculatorului.
Dispozitivul prim în top în această clasă este magnificul Amazon Kindle care pe lângă faptul că îţi afişază cărţile cum vrei tu,îţi dă acces şi la nenumărate magazine de cărţi electronice,la wikipedia şi mai are şi un dicţionar englez-englez încorporat în caz că nu înţelegi unele cuvinte.Din păcate,cei de la amazon nu livrează acest produs în europa centrală aşa că doritorii ar trebuii să se mulţumească cu singura consolare oferită şi anume “Sony Ebook Reader prs-505“.
Diferenţele între cititorul Sony şi cel Kindle sunt cu siguranţă mari.În primul rând cel Sony are o memorie mult mai mică şi un spaţiu de stocare mai mic(deşii se pot adăuga carduri de memorie).Cel Sony are un format special ‘lrf’,dar recunoaşte şi pdf-urile pe când Kindle-ul recunoaşte până şi lit-ul.Orice alt format înafara celui lrf,trebuie converiti în acesta pentru a fi recunoscut de dispozitiv.
Ca să nu credeţi că vorbesc din ce-mi aduc aminte,vă mărturisesc că eu deţin un dispozitiv Sony de acest tip pe care l-am comandat acum o lună de la firma americană de e-comerţ,Amazon.
Transportul a fost rapid,am putut urmării tot drumul New York-Mehedinţi iar taxele poştale au fost pe măsură(mai mult cele vamale de 185 RON au usturat la buzunar).Ecranul este într-adevăr bun pentru ochi fiindcă nu-i oboseşte,dar scrisul trebuie prelucrat bine la calculator pentru a fi destul de mare,altfel risc să nu înţeleg mare lucru.Dispozitivul a costat în jur de 300$,fără vamale dar cu toate acestea,aş mai fi dat 150$ ca să am Kindle-ul care pentru un timp bun va fi accesibil doar în state.
Este cu siguranţă mult mai bine dacă ai cartea în faţă,să o răsfoieşti,să-i îndoi paginile,să subliniezi cu stiloul sau cu markerul ce te interesează,dar dacă nu vrei să umblii toată ziua după cărţi în hârtie şi copertă(ca să nu zic în carne şi oase),ideal este să le găseşti pe internet în format electronic ca mai încolo să le poţi citi cu un Kindle Sau Sony Ebook Reader.

Spune-i lui Twitter

Etichete: amazon.com, carti, literatura
Aparție de Grămada cere vârf

Serie animată japoneză,cu debutul într-un magna alb-negru,digimon a fost scos pe piaţa video prin 1997 cu primul volum,Digimon Adventure.După ce prima ecranizare a avut succes,automat s-a scos şi a doua,urmată de a treia,a patra şi în sfârşit,a cincea.
Deşii unii spun că nu sunt decât nişte serii copiate după pokemon,povestea originală a celor ce au creat digimon a făcut ravagii prin germania unde s-au înregistrat până în 2000 cele mai multe vânzări.Ba chiar până să se traducă în limba română serialul,digimon nu se putea vedea decât pe RTLII,vechiul post de televiziune nemţesc ce difuza desene animate japoneze.
Seriile Digimon I şi Digimon II sunt probabil pe locul I în topul desenelor copilăriei mele care nu le-am uitat nici până acum.Mi-a fost greu să înţeleg prea mult din ele când le-am privit pe rtl II şi nici când s-au dat pe TVR II ,în română, n-am înţeles prea mult(aici mai mult din cauza oridinii episoadelor ce nu era respectată).
Încă de la început,putem vedea că ideea este total diferită de pokemon.În acest serial,proteagoniştii sunt vreo 8 copii de vârste între 8 şi 12 ani,plecaţi din Tokio la o tabără de vară.Deodată,în mijlocul verii se pune ninsoarea şi se trezesc captaţi într-o altă lume unde întâlnesc creaturi mici numite digimoni.Fiecare digimon are câte un nume care se termină cu prefixul mon şi câte-o abilitate specială.Pe măsură ce acţiunea evoluează,digimonii se fac din ce în ce mai puternici iar la un momentdat ajung şi în lumea reală pe care o salvează de atacul digimonilor răi.Seria se sfârşeşte când digimonii îl înfrâng pe apocalymon,un digimon format prin fuziunea tuturor digimonilor răi înfrânţi până în acel moment.Ultimele minute sunt constau într-un călduros la revedere după ce copii vor pornii într-un microbuz către casă iar mai prin ultimele momente Taichi(unul dintre cei mai importanţi protagonişti) spune că are impresia că îi va mai întâlni pe digimoni.
Seria a II-a începe,evident în lumea digitală(lumea digimonilor) care este ameninţată de noi pericole.Un copil de pe pământ a ajuns în ea şi vrea să o controleze crezând că nu este decât un joc pe calulator.Protagoniştii sunt aici cu totul alţii,dar toate personajele din serialul anterior iau parte mai mult sau mai puţin la acţiune.După ce noii copii aleşi îl înfrâng pe cel rău,aceştia îl câştigă de partea lor iar el îi ajută să asigure bunăstarea lumii digitale ce se pare că încă este tulburată de forţele malefice.După ce toate forţele răului sunt învinse,naratorul(care se dovedeşte a fi unul din copii aleşi,devenit scriitor) prezintă soarta fiecărui personaj la maturitate şi epilogul este unul fericit.
Celelalte sezoane nu au legătură între ele(cum au avut primele două) iar în unele,lumea digitală nici nu este arătată.Tot primele două au fost cele mai bune,spărgând piaţa japoneză,germană şi americană.Ultimul sezon (Digimon Savers) deja n-a prins deloc la public,motiv pentru care producătorii s-au oprit să se axeze pe cu totul altceva ca să nu mai arunce banii de pomană.
Serialele digimon sunt disponibile de vizualizat pe youtube(unde le-am vizualizat şi eu) în engleză sau de comandat pe Amazon.Com la un preţ nu mai mic de 70$.

Spune-i lui Twitter

Aparție de Grămada cere vârf