Arhiva pentru categoria ‘Am scris eu asta?’
Pagina 1 din 11
Să vorbim puțin despre cum ajungem să semănăm din ce în ce mai mult cu Americanii contemporani, fiindcă tindem prea mult să le ajungem la nas iar de când am intrat în U.E., parcă ne-am mutat cu un ocean mai la vest (sau cel puțin așa vrem să ni se pară).
În primul rând vreau să amintesc despre acel Popcorn cu unt care a apărut relativ recent și de care tot românul începe să se îndrăgostească. Mi s-a părut periculos dacă te înveți cu el și mai ales dacă-ți place să te uiți la filme, eu începusem să consum și 2 pe zi în zilele bune în care pierdeam câte ore bune pe noapte ca să privesc un horror înainte de somn. O să mai auzim destul de mult de Popcorn-ul cu unt, asta dacă nu șterge criza lui 2010 orice urmă de floricele de porumb făcute la microunde.
De când am ajuns in the 21st century, parcă toți am început să facem burți. Eu am dat jos, mai prin 2006, vreo 15 kg dar restul lumii e într-o continuă îngrășare. MC-urile nu au ajuns încă în Severin și nici Bila nu avem, dar pizzeriile s-au înmulțit iar eu, de exemplu, am ajuns să comand măcar o pizza pe săptămână, că na dacă m-am obijnuit cu gustul, nu pot fără să rămân cu o dependență., iar reclama de la Ketchup Tomy care merge de minune pe pizza îmi dă târcoale.
Ca să explic de ce țin să spun că “mă declar” american (puțin mai mult ca alții), o să vă zic că m-am alăturat acelora care când au un drum mai lung de mers, preferă adesea să folosească bicicleta în loc de taxi. Poate sunt mai de grabă verde, nu neaprat american, dar o mare parte din copiii lumii noi au bicicletă pe care o folosesc zilnic, îndeosebi la școală.
Cu bune, dar cu foarte multe rele, America a venit peste noi să ne invadeze. Eu sunt prima victimă declarată, le aștept pe următoarele în comentarii să se descrie.
Etichete: vestul și vecticul, viitor
Aparție de Am scris eu asta?
Hip-hopul este o muzică cultă. De cele mai multe ori versurile dintr-o melodie de acest gen au o însemnătate peste măsura tonului în care sunt cântate și a vulgarității, uneori excesive, care umple versurile. Ca un fenomen interesant de observat mi se pare modul în care hip-hopul este perceput de adolescentul contemporan, fiindcă de multe ori acestuia nu i se moaie picioarele decât după partea fizică a melodiei.
Recunosc că nu sunt un fan înfocat al hip-hopului (cum eram acum câțiva ani), recunosc de asemenea că am pierdut de mult firul artiștilor cunoscuți din hip-hopul românesc, dar când mai ascult câte-o melodie (mai rar) de la vechii mei favoriți (Paraziții, B.U.G. Mafia, Bitză, etc), obijnuiesc să o reascult de mai multe ori ca să pot să preiau întregul conținut, după cum caută artiștii să ni-l transmită.
Unii se etichetează ca hip-hopperi înfocați, dar pe lângă stilul vestimentar și pe lângă acel mp3 player de care nu mai vor să scape, nu prezintă că ar fi aflat mare lucru din muzica lor de sânge.
Nu am făcut sondaje, și nici nu am căutat, dar unele lucruri mi se par clare…Dacă vorbim în procente, nu cred că peste 20% din fanii Paraziții citesc cărți, înțeleg sărăcia din țară și situația noastră pe plan mondial (deși versurile Paraziților sunt pline de conținut ce vizează problemele pe care le-am amintit, în special melodiile Instigare la cultură și Mesaj pentru Europa). Câți, oare, înțeleg pe deplin ultimul single “Noi vrem respect!” pe care cei trei l-au lansat de o lună? Câți știu de unde au extras Paraziții frazele “Iarna nu-i ca vara”, “interesuri” sau către cine fac aluzie când spun “Cu toate că va fi greu să nu minți in capania electorală” (spusă în original de Crin Antonescu, dovedind curaj de a recunoaște în fața electoratului un adevăr general despre om și o voință de-a nu minți), “Promitam să ne vedem din 3 în 3 luni în Piața Universității” (Traian Băsescu), “Promit că voi face autostradă suspendată peste București” (Sorin Oprescu) sau “Promit că vom da 20.000 de euro tinerilor care se întorc acasă” (Mircea Geoană, frază rostită cu o falsitate exagerată) ? Tot în procente, câți dintre ascultătorii lui Sișu și Puya înțeleg mare lucru din ultimile două melodii ale trupei ? Știu oare 15-20% ce țări se află în Balcani sau știu măcar 30-40% engleză cât să înțeleagă fraza “I can change the world” ?. Dintre cei care pot înțelege fraza, câți pot să-și dea seama că ea sugerează publicului să se schimbe pe el însuși, fiindcă numai așa schimbă lumea (ceva ca în Man in the mirror de M. Jackson), schimbarea sugerată fiind să nu mai privească toate posturile gen OTV și TarafTV ?
Din nefericire, tinerii hip-hopperi râd la glume proaste, scupiă și aruncă cu hârti pe jos, poartă șepci și haine largi doar ca să pară duri, folosesc violența ca să-și rezolve problemele și să se fălească la prieteni și nu prea deschid cărți decât la școală, deci în concluzie extrag numai ce poate înțelege orice cap pătrat și folosesc ce știu numai după cum le vine bine.
S-a gândit, până acum, vreun artist al genului să corecteze această eroare, s-a gândit vreun hip-hopper care se încadrează în procentul mic al acelora care nu ascultă muzica asta degeaba să facă un site sau blog în care să explice versurile melodiilor, s-o fi gândit cineva că mase bune de oameni sunt conduse în direcții greșite de un lucru care ar trebui să-i facă mai buni? Eu cred că nu, dar poate mă contraziceți.
Etichete: body language, cocalar, engleza, fete + baieti, internet, psihologie, scoala, subliminal
Aparție de Am scris eu asta?
Cafeaua condimentată cumpărată la doză și în cantitate de 200ml își emană efectele dezastruase asupra mea..Până acum, amatorul de băuturi cu conținut ușor periculos manifestă:
Somnolență foarte puțin stopată și parcă pusă pe un termen și mai lung.
Agitație destul de mare comparabilă cu cea mai de nimic provocată de Hell-uri.
Nevoi mai dese în favoarea rutinei baie-dormitor.
Dorință mai accentuată de a ‘face ceva’, indiferent ce.
Senzația unui lanț care-mi atârnă de cap.
Senzația că noaptea asta va fi mai albă ca cea trecută.
Etichete: energinzante, hell, latte macchiato
Aparție de Am scris eu asta?
Toată lumea parcă vrea să se schimbe ceva în România, să se facă reforme uriașe, să se stopeze corupția și să nu mai fie atâta sărăcie.Întrebarea este..Ce fac acești oameni pentru a ajuta țara să fie mai bună ? Păi mănâncă semințe pe stradă, le aruncă pe jos sau ,mai rar , la vreun coș (dacă se întâmplă să se împiedice de el, și atunci să nu se lovească prea tare că altfel îl și răstoarnă de nervi), nu participă aproape deloc la viața publică a orașului sau a țării și continuă să filozofeze moduri în care să schimbe țara (iar dacă ar ajunge la putere, toate aceste idei ar fi înlocuite de metode geniale de a o fura).
Vreau să rog pe oricine a ajuns să citească prin zona mea, să țină seama de următoarele 5 metode de respect minim pentru România în care trăim și care nu intră decât în strictul firesc :
- Nu mai arunca gunoi pe stradă.Când îți vine să arunci o hârtie, o doză, o stică sau mai știu eu ce, mai întâi uită-te în jur dacă nu cumva poți să ochești un coș de gunoi.Dacă nu poți, ține-o în buzunar sau în mână până ajungi acasă sau până vezi prima pubelă.
- Mergi la vot
- Nu te mai uita la emisiuni care promovează prostia (Dan Diaconescu, etc).Nu faci decât să le alimentezi pofta continuă de bani și să încurajezi și pe alții să-și umple mintea cu tot felul de chestiuni neimportante și care le distrag atenția de la prioritățile de zi cu zi.
- Nu mai da bani copiilor străzii sau cerșetorilor.În felul acesta îi încurajezi să-și continue viața lor în același ritm și să nu pună mâna pe carte sau pe orice instrument de muncă.
- Cumpără produse românești, fiindcă e trist să vezi cum alte state scot miliarde de pe urma noastră iar noi sărăcim, rămânem fără locuri de muncă și ajungem în pragul sărăciei extreme.
Etichete: psihologie
Aparție de Am scris eu asta?
Prima zi din septembrie și parcă deja a venit școala peste mine.Ori este un semn că anul ăsta școala vrea să se facă destul de intensă și simțită, ori exagerez eu (cred însă mai mult prima variantă).
Început de septembrie, când acum 70 de ani se încingea al doilea război mondial, un început care pe lângă că lasă toată vara în urmă (tot soarele, toată arșița adorată și tot sentimentul de lene) mai aduce în șcenă și elementul educațional super-stresant care m-a covârșit 10 ani de zile.
Nu știu cum se face, dar după bilanțul zilei de azi pot să zic că a fost o zi prevestitoare.Deja am vorbit la telefon cu doi colegi, trei profesori, am fost până la școală și înapoi (drumul zilnic din zilele școlare), ba chiar am auzit și vocea unui profesor (dar am stat în banca mea unde să nu fiu văzut, fiindcă ar fi fost deja prea mult să-l și văd..Eventual dacă-mi mai făcea și o scurtă recapitulare a materiei puteam să scriu aici și 10 pagini).Lângă toate astea trebuie adăugat că astă seară se prognozează socializări pe internet cu colegii iar de mâine vor începe socializări reale (fiindcă mergem în excursie în Grecia).
Are și toamna frumusețile ei, dar o dau și mai dau și 100 RON în schimbul verii.Și ce-are toamna mai bun decât vara?Mustul care nu durează decât o zi, maxim două, merele și restul fructelor coapte pe care refuz să le mănânc decât dacă sunt făcute compot, începe un sezon de gripe și îmbolnăviri datorat schimului rapid de căldură și presiune atmosferică, și cam atât că deja am ajuns la dezavantaje.
Cu ocazia soirii toamnei, profit de ocazie să le urez cititorilor succes la școală și cât mai multe fructe coapte.
Aparție de Am scris eu asta?
Un conflict continuu îl au oamenii pe tema asta,care până la urmă e o dilemă,dar odată soluţionată rezultatul rămâne pe termen lung(cel puţin până te muţi în altă locuinţă).Unde e mai bine,la casă sau la apartament?
Eu unul când am deschis ochii,i-am deschis într-un apartament cu două camere unde dormeam în pat cu părinţii.Pe lângă acel apartament mai aveam şi o casă prin zona plină de ţinagi a oraşului dar care era prea mică.După ce am stat mai mult de 5 ani în acel apartament,părinţii au hotărât că ar fi cazul să ne mutăm.Eu creşteam şi probabil aş fi avut nevoie de o cameră proprie iar noi cu toţii de o locuinţă mai modernă.De când am auzit ideea am făcut zarvă fiindcă mă acomodasem cu locul,cu copiii,cu magazinele,cu piaţa şi ideea că m-aş putea trezii în cealaltă parte a oraşului pe care nu o cunoşteam aproape deloc mi se părea revoltătoare.Fără voia mea,ai mei au vândut casa şi apartamentul şi ne-am luat un altul,dar cu 4 camere la numai 1km distanţă.Deşii am regăsit şi aici multe din vechile elemente ale apartamentului natal,tot nu era ca acasă .În acel apartament cu 4 camere de pe strada Anghel Saligny am rămas de pe la 5 ani(poate chiar mai devreme) şi în el mă aflu chiar acum scriind mesajul acesta.
Imediat ce am început să deschid ochii şi mai mult,am observat câte dezavantaje pot fi în viaţa urbană la bloc.În primul şi în primul rând e imposibil să nu te deranjeze cât de puţin vecinii.Aceşti ghimpi în spinare fac frecvent câte-o gafă enervantă sau se ceartă între ei ca bovinele,deranjând restul lumii.Nu mă refer stric la vecinii de pe scară,ci la vecinii de bloc.Când am lăsat odată uşa deschisă m-am trezit cu un beţiv în casă care cerea săracul 50 RON ca să mai dea peste cap o sticlă sau două de coniac mai de sărbători.Fireşte că l-am dat afară fără să mă uit la el şi i-am spus că-i dau şi un milion,numai să-mi facă plăcerea de-a se muta.De unii vecini sunt încântat fiindcă mi-au devenit în timp prieteni şi sunt aşa şi în ziua de azi,dar pentru tembelii care urlă noaptea,care pun muzică la maxim la 5 dimineaţă,care opresc coloana de apă caldă să urce din subsol m-aş muta cu drag la o casă.
Şi ce bine ar fi să stau la casă.Privit din satelit,Severinul arată groznic în zona cu blocuri.Este parcă un sat vietnamez jegos şi de un alb îmbâxit cu gri.Zona caselor este roşie ca un trandafir,forma ţiglelor dă un model general splendid ce e înfrumuseţat de cele câteva grădini pline cu flori.
Avantajele traiului urban la casă sunt neţărmurite odată ce vei scăpa de problemele financiare.Poţi dacă vrei să spargi pereţii în formă de M şi nimeni n-o să zică nimic,poţi să porneşti căldura în centrul verii cum ţi se năzare,îţi poţi face o piscină pe care s-o transformi iarna în patinuar,poţi asculta muzică cât de tare vrei în incinta camerei tale şi să şi ţopăi că n-o să se audă nicăieri decât în propriul cămin.Eu aş putea avea o cameră aşa cum mi-am dorit întotdeauna:cu patul îndreptat înspre est,cu o terasă,cu bibliotecă şi pat de o persoană iar unul dintre cele mai bune motive,aş putea avea un câine(doar aţi văzut în postarea anterioară cât de mult iubesc căţeii).
Cu toate astea,mai am numai 3 ani de stat în Severin aşa că ideea casei este de mult fumată.Numai când o să fiu pe banii mei poate mă vor ţine puterile să fac un efort pentru asta.
Life goes on…
Etichete: introducere, severin
Aparție de Am scris eu asta?
S-a dus,apa râurilor curge în continuare şi sărbătorile iernii parcă nu mai au farmecul de odinioară.Ţin minte că pentru mine Moş Nicolae era mai vestit decât Moş Crăciun fiindcă ajunsesem să cred în el şi după ce m-am convins că bărbosul cu reni de pe 25 nu era decât fum şi oglinzi.În fiecare zi căutam în ghete banii de buzunar pentru ziua respectivă iar în seara de 5 decembrie eram în extaz adevărat.
Acum în sărbătoarea asta pe care eu o preţuiesc casa e mută şi aproape goală iar de cadouri nici nu mai vorbim.Nu mai am pretenţia să le primesc şi chiar de aş avea,farmecul ar fi 0.
Nu pot ca în perioada lui Decembrie,începând din această zi,să nu-mi doresc să-mi petrec timpul până-n anul nou pe străzile întunecate de soare şi pline de beculeţe ale Franţei,deşii e cam imposibil fiindcă am cam păpat banii de excursii cu alte fleacuri.Tot timpul i-am apreciat pe francezi fiindcă au ţinut la familie.În timp ce noi ne uităm la diaconescu în seara de Crăciun,aceştia stau la masă cu toată familia reunită şi servesc specialităţile casei:aperitivele,salatele şi renumitul bûche.
La mulţi ani tuturor sărbătoriţilor iar de la cei cu pretenţii aştept să aud ce au primit.
Aparție de Am scris eu asta?
Pagina 1 din 11
